9
Despre sași
Acești musafiri harnici
Fiindcă sașii, cei ce au construit și au lăsat aceste remarcabile urme în Transilvania, au rămas în număr mic pe colinele Ardealului, ne-am gândit să îți povestim câte ceva despre ei. Cum sunt, cum au fost, cum au ajuns aici. Pornim încă o dată pe firul istoriei, către începuturile colonizării granițelor Regatului Ungariei ce se întindea pe atunci până la arcul Carpaților. Procesul de colonizare începe în secolul XII dinspre teritoriile Germaniei Medievale. Noua populație era formată din flamanzi, valoni și saxoni, însă numele de sași nu reprezintă o denumire etnică, ci este un nume dat de maghiari celor ce beneficiau de privilegii sporite – atribuite în primă fază saxonilor mineri – pentru importanța excepțională a meșteșugului lor.
Aduși de regele Geza al II-lea în această margine de regat în scop defensiv, dar și pentru o infuzie de civilizație occidentală, sașii s-au dovedit, citez: „foarte harnici, muncitori, cu foarte mare aplecare la cârmuirea oraşelor, la negoţ şi la toate artele meşteşugăreşti. Sunt mai atenţi şi dornici să-şi sporească zestrea casei şi alte scule decât oricare alt neam din această provincie şi, nerâvnind deloc la al altuia, se mulţumesc cu al lor”. Astfel îi caracterizează o cronică de secol XVI și nu e singura mărturie care dă seama de vrednicia și sporul lor. E drept că înflorirea lor se sprijinea și pe privilegiile primite de la regele ungar, care erau variate: aveau pământ pe care îl puteau folosi fără restricții, exploatând solul și subsolul, erau scutiți de taxe vamale, puteau ține târguri fără să plătească vamă, iar mai târziu aveau drept să bată monedă și să se organizeze în bresle.
În contrast cu bunele lor abilități meșteșugărești, comerciale sau gospodărești, se pare că nu aveau același avânt în aspectele militare. Buni apărători ai locurilor lor, harnici în zidirea fortificațiilor care s-au păstrat până astăzi, sașii și-au împlinit îndatoririle militare față de coroană, însă trăsăturile lor dominante rămâneau mai curând blândețea și pietatea.
Catolici la origine, sașii devin majoritar reformați luterani în secolul XVI, sub influența lui Johannes Honterus, care răspândește prevederile Reformei. În Biertan se păstrează însă „turnul catolic”, cu un mic loc de închinare destinat celor ce au ales să își păstreze confesiunea.
Alunecând printre secole spre vremurile noastre, îți mai spun că sașii transilvăneni au fost alături de români la Marea Unire, prin proclamația de la Mediaș. Au urmat însă vremuri grele în secolul XX, după înfrângerea Germaniei în al Doilea Război Mondial, iar după anul 1989 mulți dintre sașii rămași în România au migrat spre Germania. Dacă în perioada interbelică populația germană din România număra aproape 750.000 de persoane și aproximativ 4,13%, astăzi proporția a scăzut la 1,73%, puțin sub 60.000 de persoane. Chiar și așa, sașii transilvăneni nu și-au uitat patria, căci revin periodic în România pentru diferite evenimente și adunări, păstrând vii tradiții moștenite de la generațiile anterioare.
Multiculturalitatea rămâne una dintre prețioasele comori în viața noastră pe Pământ, iar moștenirea lăsată de comunitățile săsești este consistentă, chiar și peste veacuri – semn al trăiniciei înfăptuirilor lor. Moştenirea remarcabilă lăsată de saşi a prins această aromă particulară şi datorită convieţuirii lor împreună cu vecinii români, maghiari sau rromi. Transilvania este o frumoasă scoarţă ţesută de toate aceste etnii, în întinderea generoasă şi rodnică a colinelor.
Află mai multe despre bisericile fortificate, despre casele săsești, despre mobilierul pictat și portul tradițional, despre obiceiuri și tradiții, despre vecinătăți și despre evenimentele contemporane ale sașilor din următoarele stații ale ghidului și nu numai.
Text de Andrei Tache, documentat și redactat în cadrul atelierului Heritage Lab în anul 2024. Ilustrat de Teo Catrinel Lazăr și Mara Bejan. Ghid audio pus la cale de Asociația Designers, Thinkers, Makers și Primăria Biertan, în proiectul Culture & Cultures. Connecting the dots cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Inițiat de:
Finanțat de:
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri:
