15
Detalii de fațadă
Detaliul și consecvența dau caracterul locului
Odată ce ai pătruns în Biertan, ai în față un întreg joc al culorilor, al micilor case așezate, tainic, la baza Bisericii, așteptând să fie descoperite. Întreaga imagine a satului îți vorbește despre frumusețea simplă de altădată.
Am povestit câte ceva despre „pinionul teșit”. Vei remarca adesea pe conturul acestui pinion un contur alb, ce îl încadrează – este un profil tencuit sau un „profil tras”, realizat prin tragerea unei forme profilate din lemn de-a lungul liniei oblice sau orizontale a timpanului. Deschiderile de aerisire prezente aici sunt armonios compuse cu câte o rozetă decorativă sau cu un decor caligrafiat, ori vreun desen floral ori religios. Nu de puține ori locul acesta, ori altul pe fațadă este ocupat de o monogramă – un decor de litere ce conține inițialele proprietarului. Aici se găsește adesea pictat anul facerii sau al unei restaurări a casei, de multe ori însoțit de un text cu conotație religioasă, așa cum ai văzut pe vechea farmacie a satului și pe multe dintre obiectele sașilor.
Nu în ultimul rând, la nivelul timpanului remarcăm un semn de armonie și diversitate pentru sat: casele clădite de români respectau forma sădită de sași, uneori cu proporții ceva mai zvelte, dar timpanul era decorat cu o cruce ortodoxă.
Cele două registre ale caselor – fațada parterului și timpanul sunt despărțite de o linie subțire de streașină, acoperită cu țiglă și decorată cu profile tencuite la partea inferioară.
Câmpul fațadei se bucură de ancadramente de fereastră ce îmbogățesc casele precum broderiile cusute ale portului popular. Atent lucrate, motivele florale sau geometrice bordează delicat ferestrele. Tot în acest câmp vizual, remarcăm pilaștrii angajați, așa cum remarci pe această casă desene aduse în relief, ce subîmpart fațada și înrămează, parcă, ferestrele permanent îmbrăcate de obloane din lemn. Marginile nu sunt nici ele uitate. Întreaga compoziție arhitecturală a fațadei se închide la colțuri cu bosaje, adică de proeminențele ce sugerează țeserea pietrelor la colț de zid. Aceste bosaje pot îmbrăca și soclul caselor, iar inclusiv răsuflătoarele aflate aici se bucură, câteodată, de câte un grilaj cu desen.
Nu în ultimul rând, porțile de intrare, cele mari și cele pentru pietoni vorbesc și ele despre meșteșuguri aproape uitate astăzi. Feronerii minuțios lucrate întâmpinau oamenii încă de la stradă, pentru a prefigura întâlniri calde, de suflet, între membrii comunității și între vecini. Care e primul contact fizic pe care îl ai cu o casă? Mânerul uşii de intrare. Contează pe ce pui mâna.
Astăzi văruite într-o cromatică temperată, uneori în 2 culori: una pentru câmpul fațadei și alta pentru detalii, în mod obligatoriu în culori naturale obținute din oxizi, se pare că aceste case au fost cândva mult mai simple, fără decor reliefat.
În cercetările privind casele săsești din Transilvania, nu există dovezi clare care să indice că acestea au fost inițial doar alb-negru. Totuși, se știe că stilul estetic original al acestor case era simplist, axat pe funcționalitate și practică, cu fațade „albite” cu var. Utilizarea varului era frecventă din motive de protecție și igienă, conferind caselor un aspect predominant alb. Elementele de culoare neagră apăreau mai ales la detaliile structurale, cum ar fi grinzile sau pinioanele unde lemnul închis la culoare contrasta cu tencuiala albă.
Cu trecerea timpului, acest stil monocrom a evoluat. Începând cu secolele XVIII și XIX, casele au început să includă decorațiuni mai elaborate și culori suplimentare, casele au început să fie pictate în nuanțe pastelate, influențate de tendințele europene în arhitectură și de noii pigmenți disponibili. Contrastul alb-negru inițial a fost probabil si rezultatul unor constrângeri practice și al materialelor disponibile, dar nu a fost neapărat o tradiție rigid sau păstrată.
Imaginează-ți un sat cu totul alb și negru, auster și sensibil deopotrivă, semn al rigorii săsești, asemănător costumelor tradiționale, nici ele foarte colorate. Ce impresie trebuie să fi făcut această imagine și încă ce impresie ar face și astăzi de s-ar mai afla.
Dragostea de frumos și preocuparea pentru detaliu a adus valoare caselor ce ți se arată astăzi, mai cu seamă datorită acestor ornamente. Ornamentele vorbesc despre meșteșug, tradiție și religie, despre protecția casei și prosperitatea celor care o locuiau, despre statutul social, despre măiestria meșteșugarilor locali.
Fără aceste mici inserții, satul nu s-ar bucura de aceeași căldură și nici casele de aceeași sensibilitate.
Text de Patricia Mihai și Andrei Tache, documentat și redactat în cadrul atelierului Heritage Lab în anul 2024. Ilustrat de Teo Catrinel Lazăr și Mara Bejan. Ghid audio pus la cale de Asociația Designers, Thinkers, Makers și Primăria Biertan, în proiectul Culture & Cultures. Connecting the dots cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Inițiat de:
Finanțat de:
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri:
