logo_tur_200
11_Etnii_si_multiculturalitate

11

Etnii și multiculturalitate

Comuniune de cultură și tradiție în inima Transilvaniei 

Aici, în Biertan, moștenirea culturală a sașilor se împletește armonios cu tradițiile românilor și ale rromilor, creând o tapiserie culturală diversificată și vibrantă. Istoria Biertanului începe cum am spus cu colonizarea sașilor la mijlocul secolului XII, la chemarea regelui ungur Geza II pentru apărarea graniței de sud a regatului împotriva năvălirilor barbare. Aceasta este desigur situația tuturor satelor săsești, însă merită spus că satul Biertan este între cele mai vechi sate atestate documentar și probabil unul născut de primele valuri de coloniști. Atestat documentar tocmai în anul 1283, a cunoscut apoi o dezvoltare înfloritoare în Evul Mediu, când locuitorii se ocupau cu agricultura și viticultura, dar și cu diverse meșteșuguri aduse din țara de baștină. Meseriașii s-au organizat în bresle, ducând la elaborarea în 1376 a primului Statut al Breslelor din cele Șapte Scaune. Acest document a stabilit norme pentru admiterea în bresle, cerințe de calitate pentru produse și prețuri fixe pentru a preveni concurența neloială, asigurând astfel un trai decent pentru meșteșugari. Reglementările au avut un impact profund asupra prosperității economice și coeziunii sociale, influențând structura profesională a sașilor până la începutul secolului XX, când a început să fie depășit de industrializare.

Apogeul dezvoltării este atins în secolul XVI când așezarea cuprindea aproape 4500 de locuitori. Orașul s-a dezvoltat ca un centru meșteșugăresc înfloritor, dar în timp a pierdut competiția economică și culturală cu Mediașul, care a beneficiat de o poziție mai avantajoasă pentru comerț și sprijin politic consistent.

Din secolul XVI până în XVII, populația a scăzut dramatic din cauza invaziilor turcești, războaielor interne și molimelor, ajungând la circa 70 de familii la sfârșitul secolului XVII, față de circa 1.200 de familii în prima jumătate a secolului XVI.

Secolul XVIII a adus o repopulare cu imigranți germani, care au fost asimilați de sașii de aici, crescând numărul familiilor la 364 la sfârșitul secolului, înainte de a scădea din nou continuu.

În contextul organizării comunitare specifice sașilor, la sfârșitul secolului al XVIII-lea sunt atestate nouă vecinătăți săsești și două vecinătăți românești. Vecinătatea era o formă de organizare comunitară, alcătuită din totalitatea caselor de pe o stradă, având numele străzii respective. Specifică sașilor, vecinătatea se baza pe proximitate și avea ca scop întrajutorarea, supravegherea, respectarea ordinii și a obiceiurilor. Această structură socială a jucat un rol crucial în menținerea coeziunii comunitare și a ordinii în cadrul comunității.

În 1867, prin trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar, sașilor le sunt luate drepturile obținute prin "Diploma Andreeana", moment considerat de istoricii sași începutul declinului lor în Transilvania.

Secolul XX a adus o reducere semnificativă a populației săsești, inițial prin cele două războaie mondiale, apoi prin deportarea în Uniunea Sovietică și emigrarea în Germania. Din Biertan au fost deportate 147 de persoane, din care 12 nu au supraviețuit greutăților, murind în Siberia.

După deschiderea granițelor în 1990, emigrarea sașilor a continuat, iar în perioada 1991-1992, aproximativ 500 de persoane au părăsit Biertanul, astăzi trăind aici mai puțin de 100 de sași.

Tot acest excurs arată fluctuațiile populației până nu demult dominante, cea săsească, după cum arată  datele demografice. Până nu demult românii și rromii erau minoritari în Biertan, însă fiecare etnie a avut și are un rost al său și o amprentă culturală proprie. Secolele de conviețuire pașnică au produs aici ca și în alte locuri interferențe și schimburi pozitive simțitoare pentru fiecare dintre comunități.

Dintotdeauna românii erau aplecați spre agricultură și oierit, dar și spre meșteșug. În cea mai mare parte și-au păstrat religia ortodoxă și identitatea, deși în secole de dominație străină drepturile lor politice, sociale sau religioase le-au fost îngrădite în fel și chip.

Rromii, a căror atestare documentare în părțile Ardealului se face din secolul XIV, ei și-au păstrat până astăzi identitatea culturală. În Transilvania au asigurat în general două funcții valoroase în comunitate: meșteșugari iscusiți în prelucrarea metalelor, mai ales căldărăria și a lemnului, s-au manifestat în tandem cu breslele locului. A doua trăsătură definitorie este talentul lor muzical, care i-a integrat în momentele importante ale vieții comunității. Tradiționaliști, punând mult preț pe familie și etnie, ei s-au organizat până astăzi în mici enclave în interiorul satului.

Recent, conform recensământului din 2022, Biertanul numără 2,239 de locuitori, cu o creștere de 11.12% față de anul 2011. Diversitatea etnică este remarcabilă în comunitate, cu români constituind 66.19% din populație (1,482 membri), romi 19.83% (444 membri) și germani 3.22% (72 membri), evidențiind o structură demografică și culturală variată care subliniază creșterea și adaptabilitatea Biertanului. Această istorie profundă și complexă, împletită cu provocările și schimbările secolelor, face din Biertan un loc unde trecutul și prezentul conviețuiesc într-un dialog continuu, reflectând atât provocările cât și speranțele comunității. Aici, în inima Transilvaniei, tradiția și schimbarea coexistă, oferind vizitatorilor și locuitorilor o lecție despre reziliența și adaptabilitatea comunităților locale.

Text de Diana Stîrlea, documentat și redactat în cadrul atelierului Heritage Lab în anul 2024. Ilustrat de Teo Catrinel Lazăr și Mara Bejan. Ghid audio pus la cale de Asociația Designers, Thinkers, Makers și Primăria Biertan, în proiectul Culture & Cultures. Connecting the dots cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Inițiat de:

logo_designers_thinkers_makers

Finanțat de:

logo_afcn_h100

 

logo_primaria_comunei_biertan

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri:

logo_scoala_piscu
logo_ambulanta_monumente
logo_nod_makerspace
logo_scoala_biertan
logo_primaria_chirpar
logo_scoala_chirpar