10
Farmacia satului
Sticluțe și clondire de istorie
În clădirea dinaintea ta, una ușor atipică și interesantă pentru satul săsesc, a funcționat o farmacie inaugurată în anul 1809 de către farmacistul Johann Jikeli. Nu te voi reține mult din explorarea ta, călătorule, dar e important să afli că aceasta a fost prima farmacie rurală din Transilvania și una din totalul de 7 existente la începutul secolului al XIX-lea. Prima farmacie din Ardeal a fost înființată nu foarte departe de aici, la Sibiu, în anul 1494.
Ce însemna o farmacie la început de secol 19?
Poate vei fi surprins, dar modul lor de funcționare nu era foarte diferit acum două sute de ani. Farmaciștii colaborau îndeaproape cu medicii, pentru că pregătirea unui remediu putea dura chiar și 7 sau 10 zile. Chiar dacă funcționarea eficientă depindea de o bună colaborare între farmaciști și medici, au existat adesea perioade dificile. Medicii preferau să se stabilească în așezări mai mari, precum Mediaș, datorită numărului mai mare de pacienți. Totuși, prezența unui medic în zonă era asigurată, fiind adesea suplinită de un medic militar.
Cel mai probabil clădirea nu va fi deschisă vizitării, dar cred că ai curiozitatea să afli cum era atmosfera de farmacie din acele vremuri. O să încerc o schița a farmaciei de odinioară.
La fel ca în zilele noastre, te prezentai la tejghea cu rețeta primită de la medic. Bineînțeles, decorul era puțin diferit, tejgheaua împreună cu restul mobilierului erau dintr-un lemn dur, poate adus chiar din pădurea care se ridică din lungul străzii vecine. Materia primă pentru leacuri era ținută în recipiente din lemn, sticlă sau chiar ceramică de fabricație locală, iar toate aceste obiecte erau etichetate manual.
Haideți să ne plimbăm printre rafturile încărcate de vase și recipiente ce au fost folosite de farmaciștii din Transilvania între secolele XVI și XIX. Aceste obiecte nu sunt doar instrumente medicale, ci adevărate opere de artă ale vremii.
Observați sticluțele delicate, de culoare albastră sau verde? Aceste recipiente erau folosite pentru a depozita uleiuri esențiale și tincturi. Culoarea lor nu era aleasă întâmplător — proteja conținutul de lumina soarelui, menținând proprietățile vindecătoare ale lichidelor.
Aici avem albarello, vase cilindrice din faianță, inspirate de tradiția italiană. Folosite pentru a păstra ierburi uscate și pulberi din plante, aceste vase erau nelipsite din farmaciile transilvănene, având deseori ornamente frumos pictate.
Vasele din ceramică și lemn erau esențiale pentru păstrarea pulberilor minerale și a plantelor medicinale. În Transilvania, vasele din lemn erau preferate pentru durabilitatea și disponibilitatea materialului.
În colțul laboratorului puteți vedea retorte și distilatoare din sticlă sau aramă. Aceste instrumente erau folosite pentru prepararea esențelor și tincturilor, esențiale în procesul de fabricare a medicamentelor. În multe farmacii vechi, aceste recipiente sunt încă păstrate ca obiecte de colecție fiindcă oferă o imagine asupra rafinamentului și atenției la detalii din acea perioadă.
Pe masa din față se află cuferele farmaceutice — truse portabile, pline cu sticluțe etichetate, pe care farmaciștii și medicii le luau cu ei în călătorii sau în cazuri de urgență.
Toate aceste recipiente spun povești despre îngrijirea sănătății, tehnicile medicale și măiestria meșteșugarilor locali de atunci.
Cât timp farmacistul îți ambalează medicamentul în hârtie sau îl dozează în sticle mici, te poți lăsa învăluit de mirosul dat de varietatea de ierburi odihnindu-te câteva minute în temperatura perfectă a odăii. Poftim, sticluța ta de nostalgie e pregătită! Leacurile săsești erau la fel de interesante. La farmacie se găseau remedii pentru: durerile de burtă, înțepăturile de insecte, stările depresive, bătături, dar și alte preparate din plante.
Înainte să pleci, poate vrei să afli de ce această clădire este aparte. Dacă întorci privirea în lungul străzii din dreapta, poți observa aliniamentul respectat cu rigurozitate de celelalte construcții. Vezi vreo diferență între acestea și clădirea farmaciei? Poate ai observat porticul și coloanele farmaciei care rup ritmul frontului străzii. Majoritatea caselor săsești au într-adevăr un astfel de portic, dar orientat către propria curte.
Adăugarea porticului către stradă face ideală transformarea unei case de locuit în ceea ce numim noi astăzi „spațiu comercial” si este o urmare a modificărilor de la mijlocul secolului XIX. Deopotrivă obicei și bună practică a sașilor, datarea prin inscripții a modificările făcute în gospodăriile lor ne dă nouă, celor de azi date istorice prețioase. Aşa se face să aflăm că la această construcție s-a mai intervenit și în anul 1571, apoi iarăși în anul 1782, dar sunt și indicii privitoare la alte perioade, cum ar fi elementele de pietrărie în stil gotic de la nivelul subsolului. Apropo de datările pe care le fac sașii este de menționat și nișa de la nivelul podului pe fațada stânga unde se poate citi un fragment devenit celebru în aceste locuri: „Gott hilft/ Gott hat geholfen/ Gott wird auch ferner helfen/ in alle Zeit/ 1571 renoviert 1782+2000” ceea ce se traduce prin „Dumnezeu ajută/ Dumnezeu a ajutat/ Și Dumnezeu va ajuta și mai departe/ În toate timpurile/ 1571 s-a restaurat în 1782 +2000.” Deși pare o construcție destul de mare, la momentul deschiderii farmacia funcționa în doar 3 încăperi: oficina (spațiul în care erau primiți vizitatorii), laboratorul și o încăpere pentru depozitare. Mă simt datoare să-ţi povestesc că în laboratorul acestei farmacii se găsea cel mai mare aparat de distilare din Transilvania, aparat ce astăzi poate fi văzut la Muzeul de Istorie a Farmaciei din Sibiu.
Dacă repetăm exercițiul și privești în lungul aceleiași străzi reușești să identifici și o asemănare cu celelalte case? Observă accesul către pivniță direct din stradă. Asta ar face eficientă aprovizionarea unei farmacii, dar restul localnicilor de ce ar fi avut nevoie de același lucru? Ar fi interesant să găsești pe cont propriu răspunsul la această întrebare. Menține-ți curiozitatea și călătorie plăcută în continuare!
Următoarea stație se află în josul străzii Tudor Vladimirescu, căci ne-am propus să te ținem departe de traficul auto al zilelor noastre.
Bibliografie:
Stradacetatii.ro - https://stradacetatii.ro/2020/12/leacuri-sasesti-2/
Primăria Biertan - https://comunabiertan.ro/istorie-si-cultura/
Biertan. În căutarea viitorului – Tufis Paula Andreea, Tufis Claudiu – Editura Expert – anul 2000 București - https://www.researchgate.net/publication/251571500_Biertan_In_cautarea_viitorului
Text de Florin Alexandru Dinu, documentat și redactat în cadrul atelierului Heritage Lab în anul 2024. Ilustrat de Teo Catrinel Lazăr și Mara Bejan. Ghid audio pus la cale de Asociația Designers, Thinkers, Makers și Primăria Biertan, în proiectul Culture & Cultures. Connecting the dots cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Inițiat de:
Finanțat de:
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri:
