19
Patrimoniul rural
Satul e miezul, nu marginea lumii
România este cea mai longevivă societate rurală și agrară din Uniunea Europeană, păstrând o întreagă seamă de moșteniri din lumea arhaică. Aici satul încă arată ca un sat, uneori cu o panoplie completă de elemente tradiționale și, cel mai important, cu un stil de viață tradițional. Iar acest fapt devine un avantaj competiţional într-o lume care a pierdut comori care la noi încă există.
România deţine singurul relief european care include munţi, dealuri, câmpie, luncă și Delta Dunării, coasta Mării Negre, o bogăţie naturală care a determinat tot atâtea moduri de a construi case și sate diverse, cu un specific arhitectural și cultural anume. Totodată, este ţara cu cele mai multe arii protejate din Europa, unele din ele bordând teritoriile unor așezări umane de tradiţie și întregindu-le pitorescul.
În momentul de faţă, atât pentru români cât și pentru străini, satul românesc și în special cel transilvănean, a devenit subiectul cel mai fierbinte, cel mai interesant și unul dintre motivele principale de a vizita România.
Regele Charles al III-lea al Marii Britanii ne spune despre Transilvania:
„aceasă combinație de ecosisteme naturale, (…), de agricultură și sistem cultural uman. Este o relație unică, de perfectă integrare și de o importanță uriașă. Acesta este ultimul colț al Europei, unde vezi adevărata sustenabilitate și putere de refacere a unui ecosistem pentru binele oamenilor și pentru natură”.
Poate mai merită spus că interesul specialiștilor și al publicului larg pentru ruralitate este în creștere, atât pentru că oamenii înțeleg avantajele esențiale pe care le oferă vieții de zi cu zi, și fiindcă deși sporim în cunoaștere, în mijloace și în asigurarea confortului, omul revine totuși mereu la rădăcini și la natură pentru a se regăsi pe sine. Putem pune deci umărul la păstrarea unui areal atât de important, atât pentru istoria, dar mai ales pentru viitorul nostru.
Depinde de noi, dragă călătorule, să-i facem ruralităţii altoiul cel bun!
Text de Andrei Tache și Alexandra Mihailciuc, documentat și redactat în cadrul atelierului Heritage Lab în anul 2024. Ilustrat de Teo Catrinel Lazăr și Mara Bejan. Ghid audio pus la cale de Asociația Designers, Thinkers, Makers și Primăria Biertan, în proiectul Culture & Cultures. Connecting the dots cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Inițiat de:
Finanțat de:
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri:
