22

Via Transilvanica

Drumul care unește

Vezi harta stațiilor

Ascultă în engleză

Află că Biertanul are pe lângă atâtea calități, și pe acela de a fi o stație pe poteca numită Via Transilvanica. „Via” așa cum este denumit pe scurt acest traseu, este o potecă turistică, culturală, lungă de 1400 km, ce pornește din nordul Moldovei, de la Putna, și ajunge în sud-vest, la Drobeta Turnu – Severin, pe malul Dunării, traversând România.

I se spune „Via Transilvanica” fiindcă mare parte din traseu se desfășoară pe teritoriul Transilvaniei. De la Putna trece munții, ajunge în zona Bistriței, coboară prin Ținutul Secuiesc, cotește la dreapta prin zona săsească de nord, poposește la Alba Iulia, coboară spre Munții Orăștiei, îi traversează, ajunge în Banat și apoi la Porțile de Fier.

I se spune și „drumul care unește” pentru că leagă ținuturi, oameni, zone culturale diferite.

Parcurgându-l, ajungi să cunoști România, de la un capăt la altul.

Această potecă a fost un gând al Asociației Tășuleasa Social. Gândul a început să se materializeze în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, când au apărut primele semne și primele borne. A crescut ca Făt – Frumos, în octombrie 2022 având inaugurarea la Alba Iulia, locul celebrării unirilor.

Azi drumul este marcat în întregime – trebuie doar să urmezi T-urile portocalii pe discul alb – iar la fiecare kilometru poți să admiri o bornă de andezit sculptată individual. Nu sunt două borne la fel, chiar dacă unele concepte o să le găsești iar și iar. Astfel, Via Transilvanica este una din cele mai mari expoziții de sculptură din lume. Pornind la pas, pe bicicletă sau călare, călătorul are de descoperit, admirat și fotografiat 1400 de sculpturi. Care va fi favorita?

Aici, în segmentul Viei denumit „Terra Saxonum” (ținutul sașilor), poteca merge o bună bucată paralel cu râul Târnava, dar ținându-se departe de el. Taie perpendicular coline și văi care au fost adăpost coloniștilor veniți aici acum 800 ani pentru o viață mai bună. Drumul nu e ușor, dar nici greu nu este. Am putea spun că seamănă tonalității graiului săsesc: urcă și coboară, urcă și coboară.

În Biertan sosești pe Via de la răsărit, după ce ai trecut prin Copșa Mare. Mergi de-a lungul lizierei pădurii când ți se înfățișează, la stânga, impunător, dealul cu cetatea. Pe următoarea porțiune de drum – coborând dealul – privirea îți este ținută de cetate până când cobori în sat.

După ce poposește în centru și te invită să urci în cetate, Via o ia la dreapta, ocolește dealul cel înalt care acum se află la stânga ta, și te poartă în spatele lui, de unde poate fi cucerit mai ușor. Ajungi sus, pe muchia dealului, și pe ea continui să mergi, printr-o pădure de fag și stejar.

Ajungi din nou în Biertan, doar că satul e undeva jos, mult sub picioarele tale, și cetatea semeață, cea mai cunoscută dintre cele săsești, pare o machetă. Via te duce mai departe, spre sud, către „satul celor bogați”: Richiș sau Reichsdorf. 

Ai ajuns, ai văzut cetatea dar vrei să faci câțiva pași pe Via Transilvanica? Alege o direcție. Poți urma semnele de „T” spre vest, și în mai puțin de 2 km ajungi pe deal, pe o mică pajiște, pentru o primă belvedere asupra Biertanului. La întoarcere iei același drum.

Vrei mai mult? Mergi spre est, urmează T-urile, și în 5 km o să ajungi la borna ce păzește de sus fosta episcopie a sașilor. Să ai la îndemâna „Ghidul drumețului” de pe site-ul ViaTransilvanica.com și fișierul gpx.

Nu a fost ușor să se construiască această potecă. Dar este pretextul cel mai bun pentru a descoperi Romania, pas cu pas, ținut cu ținut, cu atenție și răbdare, cu brațele deschise pentru a primi tot ce îți oferă drumul și locurile.

Text de Ioana Pătrășcoiu, documentat și redactat în cadrul atelierului Heritage Lab în anul 2024. Ilustrat de Teo Catrinel Lazăr și Mara Bejan. Ghid audio pus la cale de Asociația Designers, Thinkers, Makers și Primăria Biertan, în proiectul Culture & Cultures. Connecting the dots cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Inițiat de:

Finanțat de:

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: